Sistemul este alcatuit din trei pereti asezati in fata si pe partile laterale ale ventilatorului. Datorita structurii deschise (nu exista pereti in partea de sus si in cea de jos), exista destul loc pentru efectuarea operatiunilor de mentenanta. In plus, dispozitivul este proiectat pentru a nu reduce capacitatea de aer ce poate ajunge la ventilator.

Detalii despre eficienta sistemului se gasesc pe pagina producatorului.

Sistemele de aerare

Cele mai intalnite variante de aerare pentru silozurile cu fund conic sunt cea prin podea metalica perforata si cea prin tuburi.

Aerare prin podea se face in general pe intreaga suprafata conului si poate fi o solutie costisitoare din cauza materialelor folosite si a procesului de fabricatie. In plus, este posibil sa fie nevoie de operatiuni de intretinere.

In cazul celeilalte variante, silozul este dotat cu tuburi metalice perforate si amplasate in diverse configuratii. In cazul silozurilor fabricate de GSI, tuburile sunt montate pe conul inferior si sunt conectate prin tubulatura metalica la unul sau mai multe ventilatoare. Aceasta varianta este mai ieftina si este indeajuns de eficienta pentru cele mai multe cazuri de utilizare ale unui siloz cu fund conic.

Ventilatoarele

Un rol important in proiectarea sistemului il are dimensionarea ventilatorului. Presiunea aerului furnizat de ventilator trebuie sa fie suficienta pentru a tranzita coloana de produs, dar indeajuns de mica pentru a nu crea “tunele” prin care aerul trece rapid fara a prelua umiditatea sau fara a permite schimbul de caldura intre aer si cereale. In cazul unei presiuni ridicate, umezeala nu este eliminata, ci doar concentrata in zona superioara a masei de cereale.

Debitul de aer este important in rapiditatea cu care se face aerarea. Un ventilator cu debit prea mic va avea nevoie de foarte multe ore de functionare pentru a modifica temperatura intregii mase de produs. Debitul mic reprezinta o problema semnificativa cand perioadele cu aer atmosferic uscat sunt scurte (e.g., zile cu ceata). Un ventilator dimensionat corespunzator permite efectuarea aerarii chiar si in asemenea situatii, deoarece se pot folosi mai bine intervalele de timp in care aerul atmosferic este uscat.

In special in cazul folosirii unei solutii de aerare pe baza de tuburi, nu este suficient ca ventilatorul sa fie adaptat capacitatii de stocare. Este necesar ca tuburile de aerare sa aiba o suprafata suficienta (suprafata totala si suprafata orificiilor sau fantelor) pentru a permite trecerea aerului de la ventilator.

Gurile de aerisire

Gurile de pe acoperis au un rol foarte important in evacuarea aerului provenit de la ventilator, dupa ce acesta a tranzitat masa de produs. Lipsa acestora poate duce la coroziunea excesiva a elementelor silozului (in special a panourilor de acoperis), precum si deteriorarea produsului depozitat. Umezeala nefind evacuata rapid, apare condensul care ataca atat celula metalica cat si produsul din partea superioara a acesteia.

Gurile de aerisire sunt importante si in cazul silozurilor care nu necesita aerare, cum sunt cele pentru incarcarea rapida a camioanelor, vagoanelor, etc. Aceste silozuri sunt suspendate pe structuri metalice pe sub care trec mijloacele de transport si pot fi descarcate gravitational, debitul de evacuare fiind dat de curgerea produsului si deschiderea trapei de golire. In lipsa aeratoarelor, in siloz se poate apare o depresiune, iar golul creat de cerealele evacuate nu poate fi inlocuit rapid cu aer din exterior. In acest caz, un risc important il reprezinta avarierea structurii silozului.

Uscatoarele orizontale GSI au doua moduri de utilizare:

• Flux continuu: Incarcarea si descarcarea cerealelor se realizeaza in continuu, iar viteza este controlata folosind rolele de dozare.
• Sarja programata: Incarcarea si descarea sunt facute pe portiuni intregi din uscator.

Uscarea in flux continuu

Caldura primita de boabe este invers proportionala cu rata de descarcare. Prin varierea ratei de descarcare (marirea vitezei rolelor de dozare) se schimba durata pentru care cerealele sunt tinute in buncarul uscatorului. Rolele de dozare sunt evidentiate in diagrame de mai jos.

Schemele cu temperatura controlata utilizeaza senzorii pentru temperatura cerealelor ca parametru de referinta. Pe masura ce temperatura cerealelor variaza, rata de descarcare este ajustata in mod corespunzator. De exemplu, vom considera o valoare de referinta pentru temperatura cerealelor de 41°C. Daca senzorul pentru temperatura cerealelor indica 43°C, cerealele sunt cu 2°C mai calde decat avem nevoie. Pentru a ajusta functionarea, schema de control va percepe faptul ca cerealele sunt prea calde si va mari viteza de descarcare pentru a micsora durata cat cerealele sunt expuse in camera de incalzire. Situatia opusa se aplica daca senzorul de temperatura de pe uscator raporteaza o valoarea mai mica decat cea de referinta: rata de descarcare va descreste.

Schemele cu umezeala controlata utilizeaza senzorul pentru umezeala la iesire ca parametru de referinta. Pe masura ce continutul de umezeala variaza, functia ajusteaza rata de descarcare in mod corespunzator. De exemplu, valoarea de referinta pentru umezeala la iesire (cereale uscate) va fi setata la 15%. Daca senzorul pentru umezeala la iesire raporteaza o valoare de 16%, cerealele sunt cu 1% mai umede decat ne dorim. Pentru a rezolva aceasta problema, scadem rata de descarcare, marind astfel durata in care cerealele se afla in camera de incalzire. Relatia dintre umezeala si rata de descarcare este invers proportionala.

Uscarea sarjelor

Uscarea sarjelor este un proces ce consta din trei faze: uscare, racire, descarcare. In acest ciclu, uscatorul controleaza trei tipuri de componente: ventilatoarele, arzatoarele si snecurile de descarcare.

*: Ventilatoarele si arzatoarele se pot afla in doua moduri de functionare: PORNIT, AUTOMAT. Atunci cand este selectat modul AUTOMAT si trec prin fazele marcate cu *, ele sunt oprite.

O sarja este definita ca o parte a capacitatii cosului de uscare, iar dimensiunea acesteia este stabilita in faza de descarcare a ciclului. Daca descarcarea completa dureaza 20 de minute, iar regulatorul corespunzator acestei faze este setat la 10 minute, atunci o sarja reprezinta jumatate din capacitatea cosului.

Pentru uscarea sarjelor se foloses scheme de lucru bazate pe urmatorii parametri:

• Durata de expunere la aer cald
• Temperatura cereale
• Durata minima de expunere la aer cald si temperatura cereale
• Umiditate de iesire

In plus, forta cu care o persoana poate fi ridicata din masa de cereale este mult mai mare decat in cazul unui fluid. Acest fapt este cauzat de lipsa fortei arhimedice si de forta de frecare mult mai ridicata in cazul cerealelor.

Detalii despre riscurile la care se supune cineva care intra intr-un siloz cu cereale se pot gasi in aceasta lucrare (PDF) a Universitatii din Kentucky.

GSI ofera un mecanism de sustinere numit Top-Guard™ In-Bin Harness System, produs in colaborare cu Hy Safe Technology. Lucratorul care intra in siloz este asigurat cu un ham legat de un inel care acopera intreaga circumerinta. Sistemul pemite deplasarea pe toata suprafata celulei fara a fi nevoie de deconectarea sigurantei. Mai mult, in cazul un caderi, o inchizatoare blocheaza cablurile pentru a preveni scufundarea.